Daca ne întrebăm care este sursa majoră care are efecte semnificative în învăţarea elevilor ne vom gândi probabil la curriculum, la climatul şi politicile şcolii, la familia din care provine elevul, la disponibilitatea elevului pentru învăţare, la grupul de prieteni ai acestuia, la profesorul care predă şi la metodele pe care acesta le foloseşte.
În studiul “Teachers Make a Difference” al d-lui John Hattie, Universitatea din Auckland, Australian Council for Educational Research, Octombrie 2003 se arată că, singurii factori care au o pondere semnificativă în învăţare sunt elevul – cu potenţialul pe care îl are şi profesorul – cu ceea ce ştie, ceea ce face şi felul în care se implică. Cel care, cu adevarat, face o diferenţă în cum şi cât învaţă elevul este profesorul, acea persoana care cu eleganţă închide uşa sălii de clasă pentru a perfoma pe scena învăţării, acea persoană care pune la un loc şi politicile şcolii, şi predarea curriculumului, şi efectele relaţiei elevului cu familia şi cu cercul lui de prieteni, acea persoană care este singură cu elevii pe parcursul a sute de ore.
Această mare influenţă a profesorului poate fi optimizată prin folosirea în predare şi evaluare a unor metode eficiente cu efecte pozitive puternice demonstrate asupra celor care învaţă.
Modulul de tehnici moderne de predare cuprinde:
• metode de predare bazate pe feed-back
• metode de evaluare formativă
• eficientizarea învăţării prin raportarea la obiective
• exemple de bună practică din activităţile specifice Şcolii Internationale din Cluj
Metodele propuse au ca scop creşterea gradului de implicare a elevului în procesul învăţării, de conştientizare a efortului de învăţare prin raportarea continuă la obiectivele stabilite, la varianta corectă a răspunsului, la criteriile de evaluare/notare. Componenta metacognitivă are un rol deosebit de important în eficientizarea învăţării.
Autoevaluarea şi evaluarea lucrărilor colegilor sunt instrumente mai puternice decât feedbackul din partea profesorului, îl încurajează pe elev să-şi asume responsabilităţi, să-şi clarifice anumite aspecte, să exploreze noi moduri de rezolvare a sarcinilor, să compare soluţii sau variante de răspuns, să studieze cu atenţie detaliile şi criteriile de notare pentru a putea evalua corect. Astfel elevul poate observa diferenţa dintre nivelul actual şi nivelul optim de pregătire, cum se câştigă şi cum se pierd punctele, cum pot obţine rezultatele academice pe care şi le doresc. Toate aceste elemente contribuie la realizarea scopului lecţiei, facilitează progresul academic, dar şi dezvoltarea personală.
Cel mai important avantaj al autoevaluării, conform multor teoreticieni, este că îi face pe elevi să realizeze că succesul sau eşecul nu depind în atat de mare măsura de talent, noroc sau abilităţi, cât de exerciţiu, efort şi folosirea strategiilor potrivite. În momentul în care elevii îşi dau seama de acest lucru ei devin mult mai motivaţi să progreseze.